April 28, 2012

pumnal făr' de teacă

Falnic se abate din drumu-i drept.
Iataganul îl poartă ros la piept,
Uluit, spășit, răscolit de vânt
Lentoare-n aer, pe pământ.

Nordul nu-i vrea din pașii goi
Oricât i-ar fi din chin putere
Ridică brațul, sânge și durere:
-Driade ale nopții, vreau la voi!
Uscate umbre, da, l-ați amăgit
Limbile azi de vi le-ar reteza
Urlete surde n-or mai necheza.
Idilic alb, nebun, vis născocit.

April 22, 2012

page not found

Nu o spun din spatele ușii bisericii, dar când începi să te gândești mai bine te lași păgubaș. Cazul e cam același mereu. Nu ți-l, nu mi-l, dar tot reflexiv e și tot în genunchi ai să-l calculezi până la urmă. Aș scrie un ghid, pentru că mai acum ori mai încolo tot îmi vei da dreptate. Așa cum ai făcut-o și ultima oară când nu ne-am întâlnit și așa cum o vei face și când nu va fi cazul.

Din om se naște om și fie că vrei ori nu, vei fi în aceeași căutare perpetuă, infinită, nepotrivită sau dimpotrivă. Pun accentul pe trei spre patru pentru că de acolo a plecat și acolo îi e menit să ofteze.

Mă uit la ceas și-mi aduc aminte de datorie. Câteva ore și un pumn de minute nu au omorât niciodată pe nimeni. Au reușit doar să aducă pe o primă pagină lipsită de subiecte importanța unei idei aflate la îndemâna copiilor.

E târziu, treci în casă, l-ai pierdut, nu a fost și nu va fi cântecul tău.

April 19, 2012

girând

Prima la stânga ori aici pe dreapta nu sunt nici pe aproape sinonime. Direcțiile pe care le mai ții minte au darul să-ți activeze unu-două simțuri. Absenteismul nu e unul dintre ele.

Aș stinge lumina, m-aș rostogoli până pe cealaltă parte a patului, aș visa același vis, aș îndoi același genunchi, m-aș fâțâi și m-aș zvârcoli. Mă hotărăsc să stau cu un ochi deschis și cu celălalt adânc împins în pernă. Mă plictisesc repede de căldura de aici, mă mut dincolo, la rece. Mă apuc de făurit o lume nouă. O iau de la capăt, de data asta cu o mână sub cap. Nu, totuși nu așa. Revin la ce știu să fac cel mai bine. Îmi urez succes și îmi sprijin spatele de primul răsărit ce-mi vine în minte. Nani bun.

April 13, 2012

têtes d'or

Lăsați o lume, rătăciți în amurg?
"You must be mad!" Ce tot îndrug?
O, de n-aș știi... Divinul doi, el v-a smintit!
Neaoș vă pup, papagali în tricolor iubit.

April 4, 2012

$€ zice UÇL

Clasicul vinde. Și vine atât de bine încât nimeni nu se poate împotrivi cascadei de bani care poate îneca și cel mai desăvârșit Scrooge în viață. Pur și simplu parcursul perfect nu poate fi lăsat în voia hazardului.

Real Madrid - Barcelona este finala la care visează o planetă secătuită de alte plăceri. Geniul lui Messi, forța lui Cristiano, aroganța lui Mourinho și inocența albinosului Iniesta par a fi de  ajuns pentu a declanșa un nou război mondial. Sânge se găsește din belșug, victime sunt pe toate drumurile, turma de gazele cipriote sau leul rănit cu nume de musulman bosniac sunt jertfe sigure. Unde mai pui că ritualul are mare căutare și printre masele galbene din est.

Alinierea! A început masacrul! Bastarzii cad pe capete, se lovesc singuri, se pierd în detalii tactice care odinioară erau la mintea copiilor. Totul pentru o cauză nobilă doar prin aparențe. Cine și de ce a ordonat aceste crime ale frumosului, ale unui joc pe care ne lăudăm că îl înțelegem și respectăm întrutotul?

Barcelona a scris istorie nu prin cele X reușite ale decarului care nu știe să joace decât în catalană. "Extratereștrii" sunt primii care primesc în dar două momente decisive în istoria de două decade care mi-a spus că fotbalul mi se potrivește. M-am înșelat cum arareori mi se întâmplă și parcă văd că drept urmare va trebui să anulez masa în familie de duminică pentru a privi o finală mincinoasă în timpul destinat acelui pui de somn.

April 3, 2012

diade

Mă scarpin cu un tic anevoios și îmi gâdil barba nerasă. De înțeles am renunțat de mult să mai încerc.

Am refuzat totodată să-l mai desenez pe Pitagora la malul mării. Acum mă plimb liniștit. Dau din picioare apatic și urmez strigătul unei cucuvele ce-mi urează somn bun noapte de noapte. O aud aievea și o văd în vis, și totuși mă pierd în cuprins. Legenda spune dar nu mă ajută, magicul surprinde dar nu mă impresionează, în timp ce misticul îmi place doar când îl descriu. E complicat ce scriu, e și mai complicat ce cred, și totuși cu menirea nu poți să joci corect.

Cum era de așteptat, am răstălmăcit niște axiome și am mai luat o hotărâre: am să sar din trei în trei și am să tac doar când am să dau peste primele numere prime. Am o statistică căruia îi sunt fidel.