jucariile mele

Bburago, LEGO sau surprizele Turbo, toate au avut un rol important in copilaria mea. Erau primele posesiuni la care tineam si cu care ma intreceam cu prietenii. Era normal sa inceapa cu jucariile. Eram mandru de colectiile mele, ca oricare altul. Se faceau schimburi, unde trebuia sa fii foarte atent ca nu cumva sa pierzi piese valoroase obtinute cu multa truda, in trocuri banale. Inca de atunci ma incerca un sentiment de regret cand cedam prietenilor fie o masinuta veche, o surpriza dintr-o colectie anterioara sau un omulet cu desenul hainei sters. Erau piese la care am tinut mult, e adevarat ca nu le mai foloseam, dar vroiam sa le stiu la loc sigur si anume in jurul meu.

Iata ca anii au trecut, dar sentimentele sunt aceleasi. Tin mult la ce-a fost al meu, iar cedarea lor o fac cu multa strangere de inima.