Sunt lucruri pe care crezi ca le poti face. De fapt esti convins ca nu vei avea nicio problema in a le practica, tinzi chiar sa speri ca poti excela ducandu-le spre perfectiune. Sunt oameni care chiar faca asta, se numesc popular genii. Chimie, drept, medicina, sport, literatura, conducatori de imperii, tacticieni, genialitatea are multe forme.
Dar revenind la ideea cu aptitudinile banale ale oamenilor cu prea multa imaginatie. Imi place parkour-ul. M-a fascinat dinainte sa aud de el. De mic imi placea sa sar peste, printre sau pe diferite obiecte. Si o faceam foarte bine, nu ma laud, dar majoritatea amicilor cu care incercam diferite concursuri erau infranti cu usurinta. Astfel am terminat prin a fi laudat de profii de sport, atat in generala, cat si in liceu pentru performantele fizice atinse, saritura in lungime, probe de viteza si chiar flotari. Ajunsesem in generala sa sar scara dintre doua etaje, fara sprijin, pur si simplu picioarele imi spuneau ca pot, iar eu le ascultam.
Dar vine acel moment in care deceptia te loveste ca un baros in moalele capului, zambetu-i batjocoritor umplandu-ti mintea. Un banal gard mi-a pus capac, mi-a legat bila detinutilor de sperantele genialitatii neslefuite. Schiopatatul imi aduce aminte neincetat de visele puerile la care am indraznit sa aspir.
Crezand ca pot m-am inselat!
Crezand ca sunt m-am inselat!
Crezand, m-am inselat..
No comments:
Post a Comment