Nu e o zi ca toate celelalte. E ziua in care oamenii sunt mai buni, mai frumosi, strazile sunt mai curate, mintea mai limpede, gandurile mai colorate. Ma detasez de tot si de toate, ma plimb, fac schimb de zambete, sunt prieten cu mine, cu tine. E ziua care nu ma oboseste. Orice as face, pot mai mult, mai repede sau mai incet, surse noi de energie se deschid azi.
Maine nu mai e duminica.. si nici poimaine..
Surrealism. Pure psychic automatism, by which one proposes to express, either verbally, in writing, or by any other manner, the real functioning of thought. Dictation of thought in the absence of all control exercised by reason, outside of all aesthetic and moral preoccupation.
Showing posts with label nostalgic. Show all posts
Showing posts with label nostalgic. Show all posts
October 14, 2007
October 9, 2007
scolari
Azi noapte a fost a doua oara, in decurs de mai putin de o saptamana, cand mi-am visat scoala generala. M-am visat in curte, jucandu-ma cu mingea. Trageam de fapt la poarta. Eram 3, frate-miu, un coleg de la alta clasa si eu. Dubios triunghi, tinand cont ca frate-miu n-a invatat in aceeasi scoala, iar cu colegul (Girescu) nu prea aveam tangente, eram la stadiul de salut-salut. Visul nu se oprea aici. Astfel, mai tarziu, m-am trezit stand la o masa (ca alea de la festivalul berii, mai mult banci decat mese) cu baietii din clasa. Nu tin minte clar ce vorbeam, insa toti eram mici, ca atunci. Am totusi impresia ca vorbeam despre cum stam acolo, mici fiind, si cum regretam zilele alea, parca stiind ca acum suntem mari si nostalgici.
Visul de saptamana trecuta nu mi-l mai aduc aminte si asta ma enerveaza. Am zis la un moment dat ca o sa tin minte fiecare vis care ma face sa ma simt bine. Se pare ca nu-i posibil si nici asta nu-mi place.
Intram pe poarta de fier, mare si verde, cu covrigii fierbinti in mana. Traversam incet curtea scolii, salutand lumea ce ne iese in cale. Ne asezam la umbra si mancam linistiti comentand meciul de tenis cu piciorul din fata intrarii elevilor. Ne bagam pe rand la joc, dupa principiul 'invingatorul la masa'. Terminam si urcam in cele din urma cele doua etaje, facem dreapta si intram in clasa. Au trecut 10 minute din ora dar profa' n-a venit. Ne asezam in penultima banca de la fereastra si intrebam in fata: "Am avut ceva pentru azi?".
Visul de saptamana trecuta nu mi-l mai aduc aminte si asta ma enerveaza. Am zis la un moment dat ca o sa tin minte fiecare vis care ma face sa ma simt bine. Se pare ca nu-i posibil si nici asta nu-mi place.
Intram pe poarta de fier, mare si verde, cu covrigii fierbinti in mana. Traversam incet curtea scolii, salutand lumea ce ne iese in cale. Ne asezam la umbra si mancam linistiti comentand meciul de tenis cu piciorul din fata intrarii elevilor. Ne bagam pe rand la joc, dupa principiul 'invingatorul la masa'. Terminam si urcam in cele din urma cele doua etaje, facem dreapta si intram in clasa. Au trecut 10 minute din ora dar profa' n-a venit. Ne asezam in penultima banca de la fereastra si intrebam in fata: "Am avut ceva pentru azi?".
September 17, 2007
cinspe
Toamna. 12 ani in fiecare septembrie. Azi nu se fac ore. Doar ne da orarul pe maine. Sunt a intaia sa ma imbrac in uniforma, sau a 7-a sa ma imbrac de fotbal? Mi-a dat tata bani sa duc flori la noua diriga. Sunt in generala sa iau niste covrigi sau in liceu sa beau o bere cu baietii? Oare avem colegi noi? Ne-o fi schimbat-o pe profa de geogra?
N-am nici mate, nici romana maine. Nu mi-am luat caiete. De maine nu ma mai duc la scoala. Nu ma mai lasa..
N-am nici mate, nici romana maine. Nu mi-am luat caiete. De maine nu ma mai duc la scoala. Nu ma mai lasa..
August 31, 2007
jucariile mele
Bburago, LEGO sau surprizele Turbo, toate au avut un rol important in copilaria mea. Erau primele posesiuni la care tineam si cu care ma intreceam cu prietenii. Era normal sa inceapa cu jucariile. Eram mandru de colectiile mele, ca oricare altul. Se
faceau schimburi, unde trebuia sa fii foarte atent ca nu cumva sa pierzi piese valoroase obtinute cu multa truda, in trocuri banale. Inca de atunci ma incerca un sentiment de regret cand cedam prietenilor fie o masinuta veche, o surpriza dintr-o colectie anterioara sau un omulet cu desenul hainei sters. Erau piese la care am tinut mult, e adevarat ca nu le mai foloseam, dar vroiam sa le stiu la loc sigur si anume in jurul meu.
Iata ca anii au trecut, dar sentimentele sunt aceleasi. Tin mult la ce-a fost al meu, iar cedarea lor o fac cu multa strangere de inima.
faceau schimburi, unde trebuia sa fii foarte atent ca nu cumva sa pierzi piese valoroase obtinute cu multa truda, in trocuri banale. Inca de atunci ma incerca un sentiment de regret cand cedam prietenilor fie o masinuta veche, o surpriza dintr-o colectie anterioara sau un omulet cu desenul hainei sters. Erau piese la care am tinut mult, e adevarat ca nu le mai foloseam, dar vroiam sa le stiu la loc sigur si anume in jurul meu.Iata ca anii au trecut, dar sentimentele sunt aceleasi. Tin mult la ce-a fost al meu, iar cedarea lor o fac cu multa strangere de inima.
July 30, 2007
nu te uita
Ce-a fost a fost, mergem inainte! Asta facem mereu. Nu punem pret pe amintiri. De ce vrem sa treaca totul mai repede si mai usor? Mi-aduc aminte de vremurile din scoala, cand vroiam sa cresc, sa fiu mare si intelept, sa fac bani si sa nu ascult de nimeni. Ii invidiam pe celebrii Feti Frumosi ce cresteau intr-o zi cat altii in 10. Nu stiam ce-mi doresc! Era o greseala.. UNDO UNDO Nu merge..
Sunt momente cand iti aduci aminte o intamplare, o melodie, o culoare, un sunet. Te cutremura. Nu le-ai uitat, le ai cu tine, dar sunt asa vechi, asa prafuite. Vreau sa le recuperez, sa ma duc la anticariat si sa le cumpar, sa le aduc acasa, sa le lustruiesc si sa ma uit la ele. Le vreau pe toate. Sunt inca ale mele, puteti sa le intrebati. Numai ca nu stiu unde le-am pus. Nu sunt nici la anticariat. Poate mi le-a cumparat un necunoscut. Sau poate un cunoscut, un prieten si mi le va aduce inapoi, imi va face o surpriza. Te astept prietene, am si eu o surpriza. Tot de la anticariat, vrei sa facem schimb? S-ar putea sa o ai si tu, poate o avem dublura, ca la surprizele de la guma Turbo. Cei de la Nike mi-au adus amintirea asta.
Flori, fete si baieti, TEC, Pisicile Aristocrate, Nils Holgerson, la furat, v-ati ascunselea
Adu-ti aminte de tine!
Sunt momente cand iti aduci aminte o intamplare, o melodie, o culoare, un sunet. Te cutremura. Nu le-ai uitat, le ai cu tine, dar sunt asa vechi, asa prafuite. Vreau sa le recuperez, sa ma duc la anticariat si sa le cumpar, sa le aduc acasa, sa le lustruiesc si sa ma uit la ele. Le vreau pe toate. Sunt inca ale mele, puteti sa le intrebati. Numai ca nu stiu unde le-am pus. Nu sunt nici la anticariat. Poate mi le-a cumparat un necunoscut. Sau poate un cunoscut, un prieten si mi le va aduce inapoi, imi va face o surpriza. Te astept prietene, am si eu o surpriza. Tot de la anticariat, vrei sa facem schimb? S-ar putea sa o ai si tu, poate o avem dublura, ca la surprizele de la guma Turbo. Cei de la Nike mi-au adus amintirea asta.
Flori, fete si baieti, TEC, Pisicile Aristocrate, Nils Holgerson, la furat, v-ati ascunselea
Adu-ti aminte de tine!
Subscribe to:
Posts (Atom)