Showing posts with label indragosteli. Show all posts
Showing posts with label indragosteli. Show all posts

August 29, 2008

Făt Frumos și Ileana Cosânzeana

Unul din subiectele care își fac loc inevitabil într-o discuție, la un moment dat, este crearea modelului femeii/bărbatului absolut. Fie că are drept introducere La ce te uiți prima oară la o femeie/un bărbat sau Hai să facem un top al celor mai sexy vedete de televiziune, discuția ajunge mereu in același punct, Cum ar arăta femeia/bărbatul perfect?

Tema asta are o istorie îndelungată, îndrăznesc să spun că ne-a marcat copilăria. Cred că sunteți cu toții conștienți că inofensivul Flori, fete și băieți cam asta avea la bază. Florile sunt doar o încercare de infuzie a purității in ale noastre gânduri nepătate. Ce urmează în titlu e self explanatory. Ochi albaștri sau verzi? Blondă sau brunetă? Înalt sau scund?

Mi-aduc aminte că în generală făceam clasamente cu băieții și astfel ajungeam la colega perfectă, ochii lui A., buzele si picioarele lui B., părul lui C. și tot așa, urmând să rezulte portretul robolt al celei mai sexy colege de clasă, de generație sau de școală. Da, erau multe clasamente, mulți jurați și multe feluri de acordare a punctajelor. Nu pot să zic că am evoluat, dar cred că gusturile se diversifică odată cu creșterea în vârstă, iar astfel de practici au cam dispărut.

Întrebările de genul celor enumerate mai sus, La ce te uiți prima oară la o femeie/un bărbat și Ce apreciezi cel mai mult la ea/el, încă își fac simțită prezența. Prima cere detalii exclusiv fizice, pe când a doua aduce în joc și caracterul, abilitățile, psihicul. Recunosc că ambele mă enervează. Nu găsesc răspunsul și mă îndoiesc profund că există persoane care chiar îl știu și se ghidează după el. În Miss Litoral apare la un moment dat un șablon, ca probă eliminatorie, prin care fetele trebuie să treacă. Ei bine acest șablon nu există în realitate. Nimeni nu are in cap un model și la el se raportează mereu.
Și totuși trebuie la ce mă uit prima dată la o ea? Părul? Sigur , de azi îmi plac brunetele cu codițe. Ochii? Evident, dacă n-are ochelari de soare. Gura, nasul? Uite ce buzițe simpatice are, cum să rezist? Sânii? Decolteul asta cere. Fundul? Blugi strâmți cu talie joasă, sunt un biet bărbat.. Manichiura, pedichiura, gleznele, tenul si câte și mai câte. De unde să știu eu ce mă atrage cel mai mult pe moment?
Cât despre celelalte calități și anume morale, mi-e absolut imposibil să-mi dau seama. Se spune că extremele se atrag. Se mai spune că cin s-asemănă s-adună. Concluzie? Niciuna!

Să dezvălui și cum am ajuns la subiectul ăsta. Ieri dimineață m-am îndrăgostit iar. M-am gândit să i-o arăt pe tipă și lui frati-miu, care mi-a tăiat-o scurt: Are sprâncene nașpa..
Ea e (Gabriella Climi):

July 21, 2008

vis 3


Din pacate e unul din acelea a caror desfasurare nu ramane limpede dupa trezire. S-a intamplat undeva intre 6.00 si 7.20, intre 2 guri de apa si un stranut, respectiv ochii deschisi si urari de 'neatza. Se spune ca un vis dureaza maxim 10 secunde si tind sa dau dreptate zvonurilor, pentru ca exact atat mai tin si eu minte.
Subiectul central este o ea, blonda, dotata, trista si frumoasa (se poate chiar pune cate un foarte in fata fiecarui adjectiv), figurantii eram noi. Eu in principal, pentru ca de ceilalti nu-mi mai aduc aminte, cu siguranta eram un grup de baieti. Restul decorurilor, o camera de hotel, un pat mare, un cearsaf, o curte, un mire dezorientat si libidinos.. si cam atat. Practic ce-mi aduc aminte ca imagini, sunt doar 2 cadre. Prima cu ea pe pat, eu undeva in coltul camerei, probabil asezat pe ceva. E goala, cu o mana tragand cearsaful spre ea, cu cealalta incercand sa-si acopere pieptul. Se vede ca e trista, dar resemnata. Evita sa se uite spre rochia de mireasa ce leviteaza aproape de ea. Nu-si ridica privirea din pamant, ma evita si pe mine. Din cauza mea a ajuns aici, dar a continuat sa-mi fie prietena. I-a fost greu, dar n-a recunoscut niciodata. Si nici n-o va face, cunoscand-o insa, stiam dintotdeauna.
Al doilea cadru, parca privit de la fereastra camerei, cuprinde curtea mare, cu prea putina flora si cu un barbat in costum alergand in zig zag dupa o tanara domnisoara. Nu mai aveam ce sa fac, regretele nu-mi acopereau vina. M-am intors, m-am uitat la ea si n-am uitat.

June 23, 2008

demodat

Nici n-am iesit bine din casa si mi-a atras atentia, doar pentru o zecime de secunda. Facusem deja un pas si il pierdusem. M-a facut curios si m-am intors la pozitia initiala. Si iar l-am vazut. M-am apropiat si fragmenul de ciob a tacut timid. Surprinzator de mic, luminii i s-a facut mila de el si iat-o cum il ajuta sa impresioneze. O sclipire perfecta intrun hol dezolant!
Mi-am adus asa aminte de un ceva mare, negricios, invelit intrun altceva roz, mulat, plin de oarece mini cristale. Mi-a luat ochii. Realmente la soare ma puteam uita, dar la el nu. Probabil asa se explica si ochelarii de soare atasati obiectului cu pricina, evident ferindu-l de orbire in cazul in care i-ar sari brusc o oglinda in fata. Nefiind primul astfel de exemplar intalnit, am ajuns la concluzia, poate pripita, ca moda e de cacat! Am sa fiu poate contestat, stiu ca voi nu considerati asa ceva moda, dar fiecare apartine unui grup social si cu siguranta in randurile lui exista o moda proprie. Punkeri, manelisti, rockeri, houseri, junkeri si femei, sunt doar cateva din categoriile devoratorilor de moda. Aparent muzica are cea mai mare influenta in vestimentatia omului modern. Si nu, nu sunt deloc misogin, dar pe cuvant daca pe voi va inteleg doamnelor si domnisoarelor.
De ce atata machiaj? De fapt de ce machiaj, punct? Pe bune ca ar trebui interzis consumul zilnic de ruj, fond de ten si alte prafuri si creioane colorate. Nu cred ca place cuiva sa admire amprentele rosiatice de pe paharul de vin, sau ochii negru-inlacrimati dupa ce te-a prins ploaia 2 minute, sau atingerea deloc suava a stratului de fond de ten intr-o apropiere pasionala.
De ce push up, de ce unghii lipite, de ce solar, de ce tocuri? Nu va fac sa va simiti bine, va castiga cel mult cateva intoarceri de capete pe strada si niste ganduri masculine indecente, daca nu chiar si mesaje tipate. Sa mor daca va inteleg.
Eu unul urasc tinutele formale, de fapt urasc cam orice fel de tinuta in care nu ma simt bine. Am ajuns saptamana trecuta la facultate sa sustin proiectul de licenta si ce sa vad: lume la costum, sacouri, camasi, nebunie! Ora 8 dimineata si parca ajunsesem la bal. Si m-a prevenit mama, ca ia-ti o camasa, da sa-ti calc una alta. Am preferat o tinuta lejera, decenta. Si totusi, incredibil, dar a avut dreptate. Nu sunt un rebel nici pe departe, dar refuz sa ma subjug unor astfel de practici. Nu cred ca exista cineva care s-ar lipsi de serviciile impecabile ale unuia care gandeste ca mine si ar prefera pe un altul, prost, dar cu camasile calcate. Nu incurajez indiferenta, neglijarea totala a imaginii publice, nu haina il face pe om!

Iata un filmulet pe care va recomand sa-l savurati pana la capat: Portret de familie. (link provided by mox)

December 4, 2007

imi placeti iarna

Vara, mare, soare, bikini, stropi reci pe corpuri fierbinti. Suna excelent! Pe langa asta e banal. E de ajuns sa intorci capul si 95% din secretele unei siluete ti se desfasoara in fata ochilor fara niciun fel de ezitare. Nici pe strada lucrurile nu stau altfel, fuste exasperant de scurte si provocatoare, bluzite incredibil de mulate pe forme perfecte, tenuri de un bronz absolut si alte accesorii generatoare de Afrodite. As minti cu nerusinare daca as spune ca-mi displace tabloul.

Iarna, frig, zapada. Parca toata lumea e neagra, oricat am cauta cu privirea un petic de piele, vremea il interzice cu desavarsire. Acum apare frumusetea, jocul incepe, fularul aruncat nonsalant, manusile asortate cu cizmele cu blanita, margelele colorate si puloverul cu rol minimalist, ele trebuie inlocuiasca atractia provocata de pielea dezgolita. Si de multe ori reusesc cu brio, cu cat formula e mai nebuna, cu atat curiozitatea e mai mare si dorinta mai arzatoare.

Vara asta se poarta colectia toamna-iarna.